Jurnalistii Cetatenilor

Proiectul de lege privind protecția avertizorilor în interes public a fost prezentat astăzi în cadrul Comisiei de Dialog Social de la nivelul Ministerului Justiției.

Confederatia Sindicala Nationala MERIDIAN a fost reprezentată la discuțiile pe tema avertizorilor de integritate de secretarul general.

⭕ ⭕ ⭕

Extras din nota de fundamentare:

În data de 23 octombrie 2019, a fost adoptată Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii și a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) seria L, numărul 305 din 26 noiembrie 2019.

În calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, România are obligația transpunerii până la data de 17 decembrie 2021.

Reglementarea instituie măsuri de protecție a personalului încadrat în autoritățile şi instituțiile publice, care sesizează anumite nereguli sau fapte ilicite săvârșite în cadrul acestor entități, fiind un instrument destinat să încurajeze raportarea şi, pe cale de consecință, descoperirea şi sancționarea acestor fapte, precum și să protejeze aceste persoane prin acordarea statutului de avertizor în interes public, împotriva eventualelor consecințe negative profesionale sau personale la care ar putea fi expuse ca urmare a transmiterii unei sesizări.

Persoana care face raportarea trebuie să fie încadrată în una dintre autoritățile publice, instituțiile publice sau în celelalte unități cărora le este incidentă legea, şi anume autoritățile administrației publice centrale şi locale, aparatul Parlamentului, al Administrației Prezidențiale şi al Guvernului, dar şi în cadrul autorităților administrative autonome, companiilor naționale, regiilor autonome de interes național şi local şi societăților naționale cu capital de stat.

Categoriile de personal cărora li se aplică legea sunt: funcționarii publici, personalul contractual şi alte categorii de personal.

În ceea ce privește obiectul sesizării, acesta poate fi reprezentat de orice faptă care presupune o încălcare a legii, a deontologiei profesionale sau a principiilor bunei administrări, eficienței, eficacității, economicității şi transparenței. Dispozițiile art. 5 cuprind o enumerare limitativă a faptelor ce pot fi sesizate: fapte de corupție/asimilate infracțiunilor de corupție; alte încălcări ale legii, deontologiei profesionale sau principiilor bunei administrări, eficienței, eficacității, economicității şi transparenței.

Canalele de raportare reglementate de legislația în vigoare sunt interne şi externe, iar raportarea se poate face, în funcție de alegerea avertizorului în interes public, cumulativ sau alternativ către unul dintre cele două canale.

În scopul încurajării raportărilor, Legea nr. 571/2004 instituie şi o serie de măsuri de protecție a avertizorilor în interes public care vizează: prezumția relativă de bună-credință; publicitatea ședințelor comisiilor de disciplină sau altor organisme similare; ascunderea identității avertizorului și măsuri cu caracter judiciar.

Ascunderea identității avertizorului în interes public se face în două situații:

a) în situația în care cel reclamat prin avertizarea în interes public este șef ierarhic, direct sau indirect, ori are atribuții de control, inspecție şi evaluare a avertizorului;

b) în cazul avertizărilor în interes public privind infracțiuni de corupție, infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție, infracțiunile de fals şi infracțiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul, infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene.

......

Aspecte criticate la implementarea în Malta a directivei privind avertizorii de integritate:

https://whistleblowersblog.org/global-whistleblowers/maltas-whistleblower-law-proposal-heavily-criticized/amp/

Aspecte criticate la implementarea în Danemarca a directivei privind avertizorii de integritate:

https://whistleblowersblog.org/global-whistleblowers/broken-law-denmark-passes-empty-rights-for-whistleblowers/amp/

Ministerul Justiției

Confederatia Sindicala Nationala Meridian

Asociația Profesionala a Transportatorilor APT

#AvertizoriIntegritate

Noua lege a avertizorilor a unei alte națiuni europene atrage critici dure pentru că nu îi protejează în mod adecvat avertizorilor. Malta.

Pieter Omtzigt, Raportorul General al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei pentru protecția avertizorilor, a declarat că legea Maltei privind reforma avertizorilor "nu este adecvată scopului", potrivit MaltaToday.17 decembrie 2021 a fost termenul limită pentru care țările membre ale Uniunii Europene să adopte o legislație în conformitate cu Directiva UE privind protecția avertizorilor. În noiembrie au fost introduse modificări la legea preexistentă a avertizorilor din Malta."Termenul limită de vinerea trecută pentru transpunerea Directivei UE privind îmbunătățirea protecției avertizorilor ar fi fost o oportunitate excelentă de a îmbunătăți protecția juridică pentru avertizorii din Malta, în conformitate cu recomandările Consiliului Europei și ale Directivei UE", spune Omtzigt. "De la uciderea brutală a jurnalistei de investigație Daphne Caruana Galizia, toată lumea știe cât de importante sunt astfel de protecții pentru Malta."Omtzigt evidențiază o serie de probleme legate de reformele avertizorilor din Malta, inclusiv faptul că sarcina probei revine în mod disproporționat avertizorilor și că unitățile de avertizare din sectorul privat și public nou create nu sunt garantate în mod adecvat pentru a fi independente și lipsite de conflicte de interese.Evaluarea negativă a lui Omtzigt a cerinței sarcinii probei provine din faptul că "protecția este refuzată ori de câte ori o acțiune negativă este "justificată din motive administrative sau organizatorice", indiferent dacă este sau nu represalii", potrivit MaltaToday.În plus, Omtzigt contestă faptul că "barierele în accesul la conducerea organizațională împiedică informațiile avertizorilor să ajungă în mâinile potrivite, care este până la urmă scopul principal al protecției avertizorilor".În plus, Omtzigt susține că proiectul de lege privind reforma avertizorilor a fost aprobat în grabă. Proiectul de lege a fost adoptat în termen de o lună de la introducerea sa. "Legislația a fost implementată în grabă fără nicio consultare semnificativă și ignoră cerințele directivei privind transparența, inclusiv monitorizarea regulată a impactului legislației", spune el.Directiva UE privind protecția avertizorilor a fost adoptată în octombrie 2019, oferind celor 27 de țări membre mai mult de doi ani pentru a adopta o nouă lege înainte de limitarea din 17 decembrie. Cu toate acestea, ca și Malta, marea majoritate a țărilor au adoptat o abordare de ultimă oră pentru elaborarea și dezbaterea propunerilor de legi. De fapt, majoritatea țărilor au ratat termenul limită de 17 decembrie.La fel ca legea Maltei privind avertizorii, legile care au fost adoptate de națiunile UE au fost aspru criticate de susținătorii denunțătorilor. De exemplu, "Act on the Protection of Whistleblowers" ​​din Danemarca nu include niciun fel de mecanisme pentru a proteja angajații de represalii. "În cele din urmă, Danemarca a adoptat o lege care pare să acorde mai multe drepturi managerilor decât lucrătorilor", a scris Mark Worth într-un articol WNN despre lege.Pe 14 decembrie, Centrul Național de Avertizare a găzduit un eveniment LinkedIn Live cu Whistleblowing International, care a discutat despre modul în care statele membre ale UE s-au descurcat în implementarea Directivei UE privind denunțatorii. Doar două state membre, Suedia și Danemarca, au respectat termenul limită stabilit în Directiva UE privind avertismentele.Cititi:Pieter Omtzigt: "Legea privind avertizorii din Malta nu este adecvată scopului"Justiția amânată: multe țări din UE vor rata termenul limită al legii avertizorilor.

Mai multe știri la nivel mondial pe WNNRead:Pieter Omtzigt: 'Malta whistleblower law not fit for purpose'Justice Delayed: Many EU Countries will Miss Whistleblower Law DeadlineMore global whistleblower news on WNN

https://whistleblowersblog.org/global-whistleblowers/maltas-whistleblower-law-proposal-heavily-criticized/?fbclid=IwAR3J00XJvRdXCsIHe8qS4lz3K2yE0gY15e6UOs_RA2RZaKc6Mm7Cdu0YEBU

Legea încălcată: Danemarca nu acordă drepturi pentru avertizori

Parlamentarii danezi par să fi uitat de Hans Bøgesvang Riis. Este avocatul care a fost concediat în 2013 după ce a raportat neprofesionalism și condiții proaste de muncă la Consiliul Național pentru accidente de muncă din Danemarca. Riis, care a încercat, dar nu a reușit să fie reintegrat, a spus că lucrătorii de caz stresați și speriați ai agenției emiteau decizii care erau pline de greșeli.De asemenea, au scăpat din mințile parlamentarilor și alți 30 de angajați publici care au spus Ombudsmanului Parlamentar că au suferit represalii după ce au raportat nereguli la locul de muncă.Dovada amintirilor proaste a parlamentarilor stă în noua lege a avertizorilor adoptată de Parlament pe 24 iunie. Intitulat în mod înșelător "Lege privind protecția avertizorilor" nu include niciun fel de mecanisme pentru a proteja angajații de represalii. Legea spune că oamenii "nu vor fi supuși represaliilor" și că concedierile abuzive "vor fi anulate". Dar nu spune nimic despre modul în care un angajat victimizat poate fi reintegrat sau compensat pentru daune - și nici măcar nu definește daunele. În mod incredibil, legea permite angajatorilor să concedieze un avertizor dacă este "nerezonabil" să mențină relația de muncă. Aceasta înseamnă că o companie sau o agenție publică pur și simplu poate eticheta un angajat drept "problemă de management" și poate concedia persoana cu impunitate. În acest fel, legea legalizează, în esență, represaliile avertizorilor. Mai mult, legea impune angajaților în unele cazuri să demonstreze că dezvăluirea a fost "necesară". Legea explică cine va face această determinare sau cum, plasând angajații într-un dezavantaj suplimentar. În cele din urmă, Danemarca a adoptat o lege care pare să acorde mai multe drepturi managerilor decât lucrătorilor. Membrii parlamentului nu au răspuns solicitărilor WNN pentru un interviu pentru a explica deficiențele legii. Danemarca este prima țară care a respectat o directivă a UE din 2019 care cere tuturor celor 27 de membri să adopte drepturi cuprinzătoare la libertatea de exprimare pentru angajați. Aceste noi legi ar trebui să protejeze angajații de represalii, să-i despăgubească dacă sunt victimizați, să le permită să raporteze infracțiunile și corupția direct publicului și să pedepsească persoanele care ripostează împotriva lor. Pe lângă legea Danemarcei, legislația propusă elaborată de alte șapte țări UE nu are, de asemenea, mecanisme semnificative de protejare și compensare a avertizorilor: Republica Cehă, Germania, Letonia, Lituania, Țările de Jos, România și Suedia. Aceste propuneri au fost analizate de Centrul Național de Avertizare și Centrul European pentru Drepturile Denunțătorilor. Cele două grupuri, împreună cu firma de avocatură Kohn, Kohn & Colapinto, îndeamnă membrii Parlamentului și oficialii publici din toate țările UE să transpună pe deplin litera și spiritul Directivei în noile lor legi.Cele două grupuri, împreună cu firma de avocatură Kohn, Kohn & Colapinto, îndeamnă membrii Parlamentului și oficialii publici din toate țările UE să transpună pe deplin litera și spiritul Directivei în noile lor legi.